Edil Imobiliare

Odată cu criza datoriilor suverane se vorbeşte tot mai des despre posibilitatea ca măcar o bancă din România să ajungă în pragul falimentului. Pentru stat, prima grijă este redresarea economică a instituţiei. Pentru clienţi însă, prima grijă este cea a banilor. Ce se întâmplă cu creditele şi depozitele populaţiei într-o asemenea situaţie? Guvernul a venit cu o nouă soluţie: banca-punte.

 

Banca-punte este un concept salvator pentru o instituţie financiară ajunsă în pragul falimentului. Măcar o parte dintre clienţi ar putea fi astfel protejaţi. Mecanismul de funcţionare este relativ simplu: banca-punte preia activele şi pasivele instituţiei ameninţate de faliment şi, cu o conducere nouă, continuă serviciile bancare şi plata creditorilor.

 

Astfel: Dacă se constată sau este previzibilă o deteriorare semnificativă a indicatorilor prudenţiali şi de performanţă financiară a unei instituţii de credit Dacă banca înregistrează o criză de lichiditate ce poate afecta interesele deponenţilor sau altor creditori Dacă fondurile proprii ale acesteia nu depăşesc 75% din nivelul minim al cerinţelor de capital

 

Banca Naţională a României va dispune transferul total sau parţial de active şi pasive inclusiv către o bancă-punte. Procedura a fost convenită de Guvern împreună cu Fondul Monetar Internaţional, în toamna anului trecut.

 

„De principiu, instrumentul bancă-punte constă în crearea unei instituţii de credit temporare, autorizate şi supravegheate de banca centrală, la care să fie realizat transferul de active şi pasive de la o instituţie de credit ce face obiectul unei măsuri de stabilizare, pentru asigurarea continuităţii serviciilor bancare şi a premiselor vânzării băncii-punte sau a activelor şi pasivelor acesteia către un investitor privat eligibil”, se arată în ordonanţa aprobată de Guvern.

 

Primele despăgubiri vor ajunge la Stat

Desigur, autorizaţia băncii căreia i se preiau activele şi pasivele nu va mai fi valabilă, mandatul conducerii va înceta, adunarea generală a acţionarilor va fi suspendată, iar instituţia va intra în lichidare. Din momentul în care atribuţiile de administrare şi conducere sunt preluate de către banca-punte, aceasta va funcţiona, cu avizul BNR, pe o durată de până la doi ani. În tot acest timp, scopul final este găsirea unui investitor privat care să vrea să cumpere banca problematică. Cei doi ani pot fi însă prelungiţi, dacă riscul unei ameninţări faţă de stabilitatea financiară persistă sau negocierile cu investitorul care va achiziţiona aceste active şi pasive nu vor fi încheiate în termen. Sumele rezultate din vânzare vor fi folosite pentru plata creditorilor, conform ordinii de stingere a creanţelor. Prioritare vor fi însă restituirea eventualelor împrumuturi de la Guvern şi, pe poziţia următoare, refacerea resurselor schemei de garantare.

 

Nu toate băncile au acces la această plasă de siguranţă

Totuşi, nu orice bancă va avea acces la un asemenea plan de siguranţă. Prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, a declarat că înfiinţarea unei bănci-punte sau intrarea Fondului de Garantare în acţionariatul unei bănci cu probleme va fi aplicabilă numai pentru instituţiile de credit care prezintă un risc pentru stabilitatea financiară. Totuşi, oficialii BNR ne asigură că, măcar momentan, nu poate fi vorba despre nevoia unor asemenea măsuri. Directorul Direcţiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză, susţine că sistemul bancar este stabil şi că, cel puţin în acest an, nu va exista o situaţie care să necesite crearea unei bănci-punte, dar că orice problemă într-o bancă reprezintă un risc la stabilitatea sistemului.

 

Sursa articol: http://media.imopedia.ro/

România va solicita UE să nu fie obligată să vândă teren agricol nerezidenţilor, până în 2020, potrivit declaraţiilor făcute de Ministrul Agriculturii Valeriu Tabără. În prezent, circa 700.000 de hectare, sau 8,5% din suprafaţa agricolă a României este deţinută de străini, iar cetăţenii italieni deţin aproximativ 25% din această suprafaţă

 

“România nu este pregătită la această dată pentru a deschide fondul funciar şi fondul agricol şi în acest sens vom face un demers către UE pentru a ne permite prelungirea termenului după 2016, astfel încât ţara să nu fie obligată să vândă teren agricol către nerezidenţi, aşa cum au mai făcut şi alte state. Sigur că rămâne să vedem poziţia UE şi capacitatea noastră de negociere, dar aceasta este poziţia MADR şi a Guvernului României”, a declarat ministrul Agriculturii, pentru agenţia de presă Agerpress. Acesta a precizat că România este condiţionată prin tratatul de aderare să înceapă din 2016 vânzarea de teren pentru nerezidenţi.

 

Şeful de la Agricultură a precizat că la ora actuală circa 7-8% din suprafaţa arabilă a României este utilizată de cetăţeni străini, care au cumpărat în conformitate cu prevederile legale sau au concesionat suprafeţele de teren cu cele două condiţionări care se regăsesc în Codul Civil. Astfel, pentru persoanele fizice există obligativitatea de a avea domiciliul în România iar pentru personele juridice sau asociaţii de a avea sediul în România dacă doresc să deţină teren sau să-l lucreze.

 

Italienii deţin cea mai mare parte din terenurile agricole aflate deja în proprietatea nerezidenţilor

Potrivit datelor MADR, suprafaţa agricolă deţinută de străini în România la finele lui 2011 se ridică la peste 700.000 de hectare, reprezentând 8,5% din suprafaţa arabilă a României. Într-un clasament al cumpărătorilor de teren în România, pe primele locuri se află Italia, cu 24,29%, Germania cu 15,48% şi ţările arabe cu 9,98%. Totodată, Ungaria deţinea 8,17% din cele peste 700.000 de hectare de teren agricol cumpărat în România, Spania (6,22%), Austria (6,13%), Danemarca (4,52%), Grecia si Olanda câte 2,4% şi Turcia 0,78%.

 

Potrivit ministrului Agriculturii, preţurile terenurilor în România oscilau anul trecut între 1.500 şi 2.500 de euro pe hectar, iar în 2011 în zonele favorabile a ajuns 4.000 – 5.000 de euro pe hectar.

 

România participă în acest an la Expoziţia Internaţională pentru Alimentaţie, Agricultură şi Horticultură “Săptămâna Verde” de la Berlin (Germania), ca stat partener, cele 62 de companii ce activează în domeniul industriei alimentare, agriculturii şi horticulturii din ţara noastră expunându-şi produsele în Hala 10.2 din Pavilionul expoziţional Messe Berlin, pe o suprafaţă de 1.000 mp.

 

Sursa articol: http://www.adevarul.ro

Locuinţele construite la preţuri de criză, indiferent dacă este vorba despre case individuale sau blocuri, ar putea avea o perioadă de viaţă mai redusă. Românii trebuie să distingă între locuinţele încropite de constructorii dornici să vândă orice pentru a face un minimum de încasări pe vremuri de criză şi cele ridicate cu simţ de răspundere, chiar dacă preţul final rămâne scăzut.

 

Din dorinţa de a vinde cât se poate de mult într-o piaţă dificilă, cei mai mulţi constructori au ajuns să vândă la preţuri derizorii. Clienţii încântaţi de chilipiruri imobiliare se grăbesc să plătească proiectul, dar puţini sunt cei care se gândesc să monitorizeze calitatea construcţiei.

 

„În special constructorii mici sunt predispuşi să facă greşeli fatale, atunci când ridică o locuinţă. Ei nu sunt responsabilizaţi în niciun fel, în cazul în care clădirea se prăbuşeşte. Toată lumea se gândeşte că este vina structuristului, că este vina arhitectului… constructorul este văzut ca un simplu executant. Toată lumea pare să piardă din vedere faptul că el poate sabota construcţia prin alegerea unor materiale de rabat cu intenţia de a-şi maximiza profitul.”, a spus Ciprian Ana, director al Societăţii de Construcţii Start Tehnologic Consult.

 

Riscurile scad, în cazul dezvoltatorilor importanţi, cu mai multe proiecte în piaţă. Investitorii pe termen mediu şi lung au nevoie de referinţe bune pentru a vinde proiectele, deci nu îşi permit greşeli elementare.

 

Clienţii trebuie să se implice mai mult în realizarea construcţiei, pentru a fi siguri de calitate

Singura soluţie a proprietarilor este să supravegheze, în mod constant, toate etapele de dezvoltare a clădirii. Chiar dacă nu este vorba despre un ochi avizat, constructorii predispuşi să jongleze cu materialele nu vor mai avea libertatea de a face ce vor. De asemenea, mai există şi varianta angajării unui diriginte de şantier extern. Chiar dacă acest lucru înseamnă un cost în plus, confortul adus de faptul că respectiva construcţie va rezista în timp este o încurajare în sine. La nivel macro, acest comportament al clienţilor de a alege cel mai mic preţ a avut un impact direct asupra pieţei.

 

„Tendinţa anului 2011 a fost, din păcate, de promovare a produselor cu preţ mic, ceea ce a dus la scăderea profitabilităţii pe întreg lanţul şi va avea ca efect lucrări cu durată scurtă de exploatare, la nivel calitativ mediocru. Noi sperăm într-o reorientare a preferinţelor consumatorului înspre produsele de calitate în detrimentul celor caracterizate doar de un preţ mic, fapt care ar putea aduce efecte benefice spectaculoase în industria de profil, atât pe verticală, cât şi pe orizontală,” a declarat Răzvan Bobe, Director Cercetare Dezvoltare Baumix.

 

Situaţii similare sunt întâlnite şi la clienţii mari, în special cei care se ocupă de proiectele statului. În mod deloc surprinzător, cele mai multe economii se fac atunci când vine vorba despre proiectele de infrastructură, care în mod proverbial cedează chiar şi în perioada de garanţie. Responsabilii de aceste proiecte asigură că situaţiile de acest gen sunt doar excepţiile, nu regula.

 

„Constructorii au folosit materiale ieftine, dar asta nu înseamnă că au fost materiale proaste. Preţurile au scăzut din cauza crizei. Au fost cu siguranţă şi cazuri disparate în care s-au ridicat construcţii de slabă calitate, dar nu putem vorbi despre un fenomen general”, a clarificat Eugen Curteanu, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale.

 

Sursa articol: http://media.imopedia.ro

România tânjeşte după locuinţe ieftine și eficiente, care reduc la maximum costurile cu întreţinerea. Deja este clar: dezvoltatorii care vor să rămână în afaceri, trebuie să construiască ceea ce clienţii sunt dispuşi să cumpere. Proiecte concretizate sunt încă puţine, dar tot mai mulţi investitori se acomodează cu această perspectivă. Și cum dincolo de nevoia pieţei există şi presiunea directivelor europene, este de aşteptat ca, până în 2020, piaţa să fie inundată de asemenea construcţii

 

România anului 2020 trebuie să fie verde. Este mandatoriu, o spune agenda EU 2020. Potrivit acestei politici, la care preşedintele Băsescu a subscris în mai multe rânduri, este nevoie de schimbări urgente în domenii-cheie: cel minier, alimentar sau în petrochimie. ţinând însă cont de faptul că, în România, 38% dintre emisiile de dioxid de carbon sunt generate de clădirile vechi, schimbările din domeniul imobiliar sunt, deja de ani buni, pe lista celor urgente. şi totuşi, abia am marcat pionieratul în construţii integral verzi, autosustenabile, care pot reduce până aproape de zero cheltuielile cu întreţinerea. şi, cel mai important, construite la un preţ pe care şi-l pot permite şi clienţii de Prima Casă.

 

„Problema este educaţia, care lipseşte din ecuaţie, în acest moment. Constructorii, arhitecţii şi dezvoltatorii, în general, nu se pregătesc pentru această evoluţie. Ei consideră că momentul 2020 este încă departe, iar toată această schimbare i-ar costa timp şi bani, căci implică reeducarea cumpărătorului final”, arată Andrew Prelea, CEO Ozone Homes.

 

Pionieratul a fost cel mai greu pas. Cu tehnologiile deja testate şi implementate, următorul val de constructori va avea o muncă mult mai uşoară

Chiar şi în aceste condiţii, progresul de mentalitate se face simţit. Până acum câţi ani, chiar şi conceptul de panouri solare era unul complet străin pieţei. Acum, se vorbeşte deja despre case, clădiri de birouri sau spaţii industriale autosustenabile. Iar tehnologia verde, care evoluează rapid în toată lumea, va livra şi în România tehnici, materiale, produse şi servicii la care nu ne-am gândit până acum, mai repede decât ne aşteptăm.

 

„Cele mai performante clădiri de acum se vor transforma în fundaţia pe care companiile de top vor construi clădiri care sunt atât estetice, cât şi extrem de eficiente din punct de vedere energetic, dar şi responsabile faţă de mediu. Anticipez că ritmul rapid în care va creşte performanţa în industria construcţiilor la nivel local va fi o surpriză atât pentru România, cât şi pentru comunitatea internaţională”, arată Steven Borncamp, preşedinte Romanian Green Building Council.

 

În 2020, criza economică va fi doar o amintire neplăcută, preţurile vor creşte, iar creditarea va fi din nou accesibilă

Adaptarea la noul mediu de piaţă, precum şi depăşirea crizei economice, într-un fel sau altul, vor da un caracter dinamic pieţei imobiliare locale, în anul 2020. Lucrurile nu vor mai semăna decât în linii mari cu ceea ce ştim astăzi.

 

„Piaţa imobiliară locală, în anul 2020, va fi cu certitudine vibrantă, după o perioadă atât de lungă de turbulenţe, recesiune şi nesiguranţă. Preţurile, în 2020, vor fi cel puţin dublu faţă de azi. Asistăm acum la un minim fără precedent în piaţă şi vedem efectele a zece ani de boom în salarii şi inflaţie de proprietăţi. Chiar dacă am asistat la tăieri de salarii, în ultimii doi ani, costul locuinţelor a scăzut cu o viteză mult mai mare”, este de părere Andrew Prelea.

 

Românii vor renunţa la locuinţele vechi, pe măsură ce vor avea mai multe opţiuni

Pe măsură Europa şi România, în particular, vor ieşi din recesiune, odată ce încrederea în piaţă va fi restabilită şi, cel mai important, în momentul în care lichiditatea va reveni în sistemul bancar, România ar trebui să se transforme într-o destinaţie preferată pentru investiţiile străine directe. Acest lucru va stimula angajările, deci va resuscita segmentul rezidenţial.

 

„Numărul proiectelor mari şi mici va fi enorm, pe măsură ce românii îşi vor da seama că merită să se înconjoare de clădiri frumoase, confortabile, sănătoase şi funcţionale. De asemenea, va exista o paradigmă generată de preţurile mari ale energiei şi neajunsurile clădirilor convenţionale. Se va pune accent pe crearea unui spaţiu funcţional, nu doar pe aspectul exterior. Noile clădiri vor fi performante, iar cele vechi – renovate, pentru a deveni economice. Clădirile vechi nu vor mai fi interesante, căci vor exista multe alternative mai bune pe piaţă”, anticipează Steven Borncamp.

 

Toate aceste planuri ar trebui să se concretizeze, mai ales în perspectiva în care România încă are un deficit de peste un milion de locuinţe. Iar în ritmul actual de construcţie, va dura mai mult de 30 de ani până când va fi acoperită nevoia pieţei.

 

Sursa articol: http://www.casamea.ro

Peste 11.200 de locuinte au fost date in folosinta in trimestrul al treilea din 2011, cu 2.200 mai putine fata de perioada similara din anul anterior. De la inceputul anului au fost finalizate aproape 30.000 de locuinte. Sunt scaderi pe multe paliere si o crestere evidenta: se construieste mai mult in mediul rural.

Datele provizorii ale Institutului National de Statistica, publicate vineri, arata ca in trimestrul III 2011 au fost date in folosinta 11.278 locuinte, in scadere cu 2180 locuinte fata de aceeasi perioada din 2010. Totodata, in intervalul 1 ianuarie – 30 septembrie a.c., au fost definitivate 29.084 locuinte, in scadere cu 3.048 locuinte comparativ cu perioada corespunzatoare a anului precedent, arata Agerpres, citand datele INS.

In functie de mediile de rezidenta, in cel de-al treilea trimestru al anului in curs cele mai multe locuinte au fost construite in mediul rural (54,9%), in timp ce repartitia pe fonduri de finantare a locuintelor terminate releva faptul ca, fata de trimestrul III 2010, in perioada similara din acest an a scazut numarul locuintelor realizate din fondurile private (-1.758 locuinte). Numarul locuintelor realizate din fondurile publice a scazut cu 422 unitati.

Distributia in profil regional subliniaza o tendinta de scadere a numarului locuintelor terminate cu 2.180 unitati, scadere reflectata in principal in regiunile de dezvoltare: Sud-Est (-812 locuinte), Nord-Vest (-460 locuinte), Centru (-308 locuinte), Bucuresti-Ilfov (-290 locuinte ), Sud-Muntenia (-249 locuinte), Sud-Vest Oltenia (-43 locuinte) si Vest (-22 locuinte). Singura crestere s-a inregistrat in regiunea de dezvoltare Nord-Est, de numai patru locuinte.

In perioada primelor noua luni ale anului, fata de acelasi interval din 2010, pe medii de rezidenta, analiza constructiei de locuinte pune in evidenta cresterea ponderii locuintelor terminate in mediul rural, cu 54,7%. Tot in intervalul analizat, in functie de distributia in profil regional pune in evidenta o scadere a numarului locuintelor terminate, in regiunile de dezvoltare: Sud-Est (-954 locuinte), Sud-Muntenia si Bucuresti-Ilfov (-637), Centru (-606), Sud-Vest Oltenia (-337 locuinte) si Nord-Vest (-170). Cresteri s-au inregistrat in regiunile de dezvoltare Vest (+221 locuinte) si Nord-Est (+72).

Sursa : www.capitalul.ro

În Bucureşti sunt cele mai multe autoturisme, respectiv 901.000 unităţi, capitala fiind urmată de judeţele Timiş (165.900 unităţi), Cluj (163.800 unităţi) şi Prahova (158.000 maşini).

La polul opus, se află Tulcea, cu puţin peste 31.600 maşini, şi Călăraşi, cu 33.300 unităţi înscrise.

Numărul autoturismelor din parcul auto naţional a crescut anul trecut cu 15.661 de maşini, reprezentând un avans de doar 0,36% faţă de anul precedent, şi a ajuns la 4,323 milioane de unităţi.

Aproape 70% din autoturisme sunt echipate cu motorizări pe benzină, potrivit datelor Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV).

În ceea ce priveşte vechimea, aproape 1,3 milioane de maşini sunt în intervalul 6-10 ani, 1,16 milioane de autoturisme au între trei şi cinci ani şi aproape 300.000 au fost produse în urmă cu cel mult doi ani. Numărul maşinilor cu o vechime de peste 20 de ani era de aproape 700.000 de unităţi.

Sursa : www.clon.ro

Bucureştiul este mai atractiv pentru investitorii imobiliari decât Viena, Bruxelles, Praga sau Paris, potrivit unui top realizat de cotidianul britanic The Telegraph, care situează Capitala pe poziţia a 12-a în rândul celor mai interesante 20 de oraşe europene pentru investiţii.

Printre punctele forte ale pieţei imobiliare din Bucureşti, publicaţia britanică notează costurile reduse ale tranzacţiilor şi economia post-tranziţie solidă. Randamentul moderat spre scăzut al chiriilor, taxarea ridicată a veniturilor din închiriere şi tendinţa de a proteja chiriaşii reprezintă dezavantaje pentru capitala României.

Top zece al celor mai atractive destinaţii pentru investiţii imobiliare este dominat de Europa de Est, iar dintre oraşele din vestul continentului doar Amsterdam, Roma şi Berlin reuşesc să se plaseze în prima jumătate a clasamentului.

Budapesta oferă cele mai bune oportunităţi investitorilor, urmată de Skopje (Macedonia), Amsterdam, Istanbul, Zagreb, Talin (Estonia), Berlin, Roma, Riga (Letonia) şi Chişinău.

Pe poziţia 11, chiar înaintea Bucureştiului, se află Varşovia, iar poziţiile următoare sunt ocupate de Bratislava, Liubliana şi Viena. Ultimele cinci clasate sunt Bruxelles, Sofia, Praga, Helsinki şi Paris.

Sursa: www.mediafax.ro

International finanţează cu 95,5 milioane de euro construcţia centrului comercial Promenada Mall dezvoltat în zona Floreasca de compania Raiffeisen evolution (RE), de la care banca austriacă a preluat în noiembrie 2011 două clădiri de birouri, inclusiv proiectul Sky Tower.

“Finanţarea obţinută de la Raiffeisen Bank International este de 95,5 milioane euro. Împrumutul acordat Floreasca City Center este destinat construcţiei Promenada Mall. Am început construcţia mall-ului în acest an, după obţinerea finanţării (în luna decembrie 2011, n.r.)”, au declarat agenţiei MEDIAFAX reprezentanţii dezvoltatorului, adăugând că deschiderea centrului comercial a fost stabilită pentru ultimul trimestru din 2013.

Aceştia au menţionat că este prematur să stabilească valoarea totală a fondurilor necesare pentru dezvoltarea mall-ului, care va avea o suprafaţă închiriabilă de 35.000 de metri pătraţi. Centrul comercial va fi structurat pe patru niveluri, va avea peste 120 de magazine şi 1.300 de locuri de parcare subterane.

Agentul exclusiv al proiectului este firma austriacă Krammer&Wagner, spaţiile din mall fiind scoase la închiriere încă din primăvara anului 2010.

“Am realizat nivelul de închiriere care să ne permită obţinerea finanţării bancare”, au adăugat sursele citate.

Promenada Mall a fost anunţat de peste de patru ani, dar începerea construcţiei a fost amânată din cauza condiţiilor de pe piaţa imobiliară şi financiară.

RE deţine un teren situat în apropierea staţiei de metrou Aurel Vlaicu, pe care a proiectat construcţia mall-ului şi două clădiri de birouri, dintre care Sky Tower, cu 36 de etaje

Raiffeisen Bank International Viena a cumpărat în noiembrie componenta de birouri din cadrul proiectului imobiliar, respectiv clădirea Sky Tower aflată în construcţie şi Floreasca Office, cu o suprafaţă închiriabilă de 16.000 metri pătraţi.

Cele două clădiri de birouri, unde va fi mutat sediul subsidiarei din România a băncii austriece, au ca termen de finalizare sfârşitul acestui an.

Raiffeisen evolution project development este o societate de dezvoltare imobiliară cu sediul central în Viena şi care activează în Austria şi în Europa Centrală şi de Est.

Portofoliul Raiffeisen evolution cuprinde clădiri rezidenţiale şi de birouri, dar şi hoteluri, centre comerciale, centre specializate de retail, precum şi proiecte multifuncţionale. Compania are în curs de construcţie 31 de proiecte în domeniile rezidenţial şi de retail, reprezentând investiţii de 1,1 miliarde de euro.

Sursa: www.mediafax.ro

Ansamblul imobiliar Citadella Titan, cu peste 200 de apartamente şi finanţat de BCR, ar putea intra în insolvenţă dacă Tribunalul Bucureşti va aproba cererea dezvoltatorului complexului, firma BRC Business Group, controlată de investitori israelieni, englezi şi olandezi.

Cererea a fost înregistrată marţi, 24 ianuarie, iar primul termen a fost stabilit pentru 26 ianuarie.

BRC Business Group a fost înfiinţată în anul 2006 pentru a dezvolta ansambluri rezidenţiale în Bucureşti . La sfârşitul anului 2010, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor Publice, firma avea datorii totale de peste 70 de milioane de lei (circa 16,5 milioane de euro).

BRC a finalizat doar un proiect, respectiv Citadella Titan, cuprinzând două clădiri de 14 etaje, în care sunt disponibile 224 apartamente cu una, două şi trei camere. Firma anunţa în 2007 că proiectul presupune o investiţie de 20 milioane de euro, finanţarea fiind asigurată de BCR.

Construcţia a fost finalizată în primăvara anului 2010, iar la începutul anului trecut erau vândute doar 45 de apartamente şi pentru 40 erau semnate antecontracte, în condiţiile în care preţurile porneau de la 47.400 de euro plus TVA, în cazul unei garsoniere de 40 metri pătraţi.

În ultimii ani, mai mulţi dezvoltatori de ansambluri rezidenţiale au cerut intrarea în insolvenţă din cauza vânzărilor reduse care au îngreunat rambursarea creditelor accesate pentru finanţarea investiţiilor.

Sursa: www.mediafax.ro

Oferta mare, cu preturi in scadere, la casele de la tara este o alternativa tot mai tentanta pentru clujenii care vor sa scape din agitatia orasului sau sa investeasca in imobiliare.
Tot mai multi clujeni renunta incet la pretentiile de modernitate si se orienteaza spre casele vechi romanesti, construite din traditionalul chirpici sau din lemn, cu pridvor, pivnita si o mica gradina, spatiu ideal ca resedinta de weekend, de reabilitat, ori demolat. La preturi mai mici decat costurile unei garsoniere intr-un cartier clujean, casele traditionale sunt vandute ca painea calda celui care ofera ceva in plus.
„Anul trecut puteam sa iau o casa intr-un sat de langa Huedin cu 500 de euro. Avea o camera si bucatarie, o gradina micuta in fata, era numai buna de transformat in casa de weekend. N-am luat-o pentru ca m-am dus ca smecherul cu cardul la mine, sa ma dau mare ca vin de la oras. Pana m-am dus sa-mi scot bani de la bancomat a venit altul, a oferit 600 de euro si s-a vandut”, povesteste clujeanul Gabriel Pop.
Pentru toate gusturile si buzunarele
Costurile pentru achizitionarea unei case taranesti incep de la 2.000-3.000 de euro pentru cele din satele mai indepartate si ajung pana la 20-25.000 de euro, dar ofera un grad destul de sporit de confort si acces la utilitati. Un avantaj in plus este si faptul ca cele mai multe case se vand direct, prin persoane fizice si nu prin agentii imobiliare, eliminandu-se comisioanele suplimentare. In plus, la cele mai multe pretul este negociabil si se stabileste in functie de „gura satului” si nu de evaluarile imobiliarilor.
Astfel, o casa cu pridvor in localitatea Sfaras, langa Huedin, poate fi cumparata cu 3.000 de euro, una in Mihaiesti, la 21 de kilometri spre Zalau, costa pana la 10.000 de euro, iar in Petrestii de Jos, la capatul dinspre Cluj a Cheilor Turzii, o casa se vinde cu pana la 15.000 de euro. Mai aproape de oras, in Chinteni, o casa este scoasa la vanzare pentru 16.500 de euro, negociabil.
„Este vorba despre o suprafata de 600 de metri patrati, pe care se afla casa si are o curte destul de spatioasa, plus gradina. Casa are doua camere si un hol, cateva anexe si este din piatra. In curte are pomi fructiferi, vie, este si o zona frumoasa, aproape de padure. Este curent electric, fantana in curte, gaz si conducte de apa la poarta”, spune Mihaela Tor, proprietara casei, situate in satul Macicas, comuna Chinteni, la 20 de kilometri de Cluj.
Preturi in scadere
“Vanzatorii incearca sa tina de pret, desi e clar ca preturile vor descreste”, este de parere  agentul imobiliar Mirabella Barna. Imobiliarii spun ca preturile caselor taranesti sunt stabilite in functie de distanta la care se afla fata de oras, drumul de acces sau prezenta utilitatilor.
Preturile caselor care ofera conditii bune la tara nu au scazut foarte mult in comparatie cu anul trecut, ele variaza intre 20-50.000 de euro si depid de distanta in km fata de Cluj-Napoca, de directie si utilitati si teren afferent. “Casele in directia Oradea sunt cele mai scumpe. Luna trecuta s-a vandut in Capusu Mic o casa de 40.000 Euro, iar la Garbau una de 20.000 euro”, adauga Mirabella Barna.
„O casa pe un teren de pana la 1.000 de metri patrati care se afla la o distanta de maxim 40-50 de kilometri de oras, cu doua camere, bucatarie, eventual loc pentru baie, costa intre 10.000 si 25.000 de euro. Sunt preturi rezonabile in conditiile in care nu vorbim despre case care trebuiesc demolate, ci case functionale, macar cu minimul de utilitati. Pana la o distanta de aproximativ 25 de kilometri de Cluj exista si apa curenta, uneori si canalizare, gaz, deci e destul de convenabil”, explica Sanda Moldovan, presedintele Uniunii Nationale a agentiilor imobiliare Cluj.
Se cauta chilipiruri
O casa in localitatea Ciubanca, la aproximativ 50 de kilometri de Cluj, compusa din doua camere la parter si doua la mansarda (neamenajata), situata la drum asfaltat, cu apa curenta si teren aferent in suprafata totala de 2.500 de metri patrati se vinde cu 8.000 de euro. „Cei mai multi clienti sunt persoane care au vandut un imobil la Cluj si din diferite motive doresc o casa in Floresti, sau chiar mai departe – o casa la tara, in ideea de a mai ramane cu o suma de bani si chiar si acolo se cauta chilipiruri”, explica Mirabella Barna, de la agentia Pop Imobiliare din Floresti.
„Resedinte” de lux
O casa in localitatea Dabaca de circa (1.500 de locuitori) la 30 de km de Cluj, cu 5 camere, mansarda cu terasa si teren in fata casei, plus oportunitate microferma se vinde cu 98.000 de euro negociabil. “Am construit-o pentru noi, dar acum vrem sa ne mutat, nu cerem multa fata de oferta de aici de 15-20.000 de euro pe case vechi numa bune de demolat” spune proprietara. O alta casa nou construita in Feleac, de patru camera, pe strada Valea Capriorii, aproape de sosea cu teren de 400 de mp se vinde cu 100.000 de euro, negociabil.
Pe de alta parte, la Cluj, pretul unei case incepe la 90.000 de euro pentru o constructie modesta si urca spre 400.000 de euro cand e vorba despre o suprafata locuibila de peste 140 de metri patrati, respectiv despre o zona buna. Cea mai scumpa casa scoasa la vanzare este situata in zona de sud a orasului, are 450 de metri patrati locuibili, pe trei nivele, finisaje de lux si 3.500 de metri patrati de teren si costa 1 milion de euro!

Alina Mihut
Cristina Mihaila
Sursa: citynews.ro